Astăzi, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele

Admin
de Admin aprilie 4, 2021 16:17

Astăzi, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele

Aproximativ un milion de catolici din România sărbătoresc, astăzi, Paştele. Anul acesta, sărbătoarea Paștelui se celebrează în date diferite la catolici față de ortodocși, Paștele ortodox fiind stabilit în ziua de 2 mai.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – Luna plină. Aceasta din urmă face ca data sărbătorii să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Slujba de Înviere a fost oficiată normal, cu respectarea măsurilor anti-COVID. La biserică s-a mers fie pe jos, fie cu un mijloc de transport propriu. Restricțiile din Sâmbăta Paștelui Catolic au fost ridicate până la ora 02:00, pentru ca toți credincioșii să poată participa la slujbele de Înviere.

Obiceiuri de Paștele Catolic

În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate.

Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.

Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.

Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri.

La comunitatea germană de religie romano-catolică, şi bărbaţii căsătoriţi pot să stropească femeile şi fetele. Au prioritate rudele sau persoanele cu care există relaţii de prietenie. Pentru germanii catolici, stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare şi beatitudine.

Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac.


Admin
de Admin aprilie 4, 2021 16:17
Scrie un comentariu

Niciun comentariu

Niciun comentariu încă!

Nu există niciun comentariu la acest articol, insă poți fi primul care comentează.

Scrie un comentariu
Vezi comentariile

Scrie un comentariu

Lasă un răspuns

Facebook Pagelike Widget