30 noiembrie – sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României

30 noiembrie este trecută în calendarele bisericești ortodoxe cu literă roșie, ca o adevărată sărbătoare a creștinismului românesc: Sfântul Andrei. Ea premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională sau a unității românilor de pretutindeni.

Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului în viață și în căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspândită pe întreg teritoriul țării.

Începutul sezonului rece, al frigului și întunericului, precum și activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care precede venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii și vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un început.

Figura centrală a acestei sărbători este Sântandrei, o divinitate precreștină, personificare a lupului, peste care creștinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie).

Sf. Andrei în calendarul popular

Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Terminarea timpului autumnal este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.

Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul.

Credințe și superstiții:

• În această zi nu se lucrează pentru că e începutul iernii și oamenii vor să le meargă bine tot anul.
• Ziua se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi. Cine muncește în această zi e chinuit de strigoi și are vise urâte sau îi omoară dracul copiii.
• Cel care umblă cu pieptenele în această zi, va fi mâncat de lup.
• În această zi oamenii nici nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an.
• Femeile încleștează dinții pieptenilor cu care piaptănă cânepa ca așa să se încleșteze dinții sălbăticiunilor peste iarnă.
• În această zi nu se coase ca să nu strice gândacii recolta viitoare.
• Se ține pentru ca oamenii să nu capete amețeli sau ciumă și ca să fie feriți de înec sau de arsuri cu apă clocotită, mai ales la copii.
• Ca să nu se fure nimic de la câmp în această zi nu se dă nimic cu împrumut și nu se scoate nimic din casă.
• Se descântă puștile ca să tragă vânatul la ele.
• Se serbează cu post negru pentru împlinirea unei dorințe cum ar fi căsătoria sau însănătoșirea.
• Copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

Semnificația numelui Andrei

Semnificația numelui Andrei vine din greacă., de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic. Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Aproape 720.000 de romani, dintre care 368.523 bărbați si 349.079 femei, își sărbătoresc onomastica de ziua Sf. Andrei.

Iată și câteva derivate din numele Sfântului Apostol: Andreea, Andra, Andrada, Andraș, Andruș, Andruța, Andreas, Andrias, Andries, Adi, Andi, Andu, Andru, Andreiu, Edra, Endre, Deia, Deea.

Sf. Andrei în calendarul creștin

Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Petru și împreună au fost primii ucenici ai lui Hristos. Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia, în timpul împăraților Nero sau Dioclețian (secolul I). Potrivit tradiției, apostolul a fost răstignit pe o cruce în forma de „X”.

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”.