„Încercări asupra creației poetico-filosofice eminesciene“, la Biblioteca Județeană

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț va găzdui conferința „Încercări asupra creației poetico-filosofice eminesciene“ susținută de prof. univ. dr. Ștefan Munteanu, la 135 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu în eternitate. Întâlnirea va avea loc vineri, 14 iunie 2024, cu începere de la ora 12:30, în Sala Info-Club II și va fi moderată de prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț. Cu acest prilej, Inge Olaru va susține un moment muzical la vioară.

Prof. univ. dr. Ștefan Munteanu – eminescolog
S-a născut la 5 martie 1951 în comuna Găiceana, județul Bacău. Este absolvent al Facultății de Filosofie (1980) și al Facultății de Drept (1987), ambele din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ Iași. Doctor în filosofie (1997). Premiul „Ion Petrovici“, decernat de Academia Română în anul 1999, pentru lucrarea „Filosofia indiană și creația eminesciană“; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, în 2003, pentru lucrarea „Ipostaze ale spiritului filosofic românesc“; Premiul Fundației Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov“ Bacău, în 2005, pentru lucrarea „Aspecte filosofico-juridice implicate de procesul integrării europene“. A participat la congrese și simpozioane internaționale de prestigiu, iar cărțile sale (Dimensiuni ale spiritualității indiene; Filosofia indiană și creația eminesciană; Picături de filosofie; Noi picături de filosofie; Fulgurații eminescologice; Alte picături de filosofie; Domenii ale filosofiei; Ipostaze ale spiritului filosofic românesc ș.a.) s-au bucurat de o bună primire, atât în mediul academic, cât și din partea marelui public.

Activitate
Profesor de științe sociale la Liceul nr. 4 din Bacău (1980-1990); inspector școlar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău (1990); profesor de științe sociale la Liceul „Vasile Alecsandri“ Bacău; lector universitar doctorand (1993-1997) și conferențiar universitar doctor (1997-2000) la Universitatea „Vasile Alecsandri“ Bacău; conferențiar universitar doctor (2000-2004) și profesor universitar doctor (din 2004) la Universitatea „George Bacovia“ Bacău.

Referințe
„Fără complexe, stăpân pe mijloacele specifice studiului comparatist, bun cunoscător al doctrinelor filosofiei indiene, dar și al esenței filosofice a poeticii eminesciene, Ștefan Munteanu aduce în cercetarea sa argumentele hotărâtoare ale unei receptări a operei eminesciene din perspectiva universalității ei autentice“ – Constantin CUBLEȘAN.
„Orice întâlnire cu Ștefan Munteanu este și o revedere cu Eminescu. Puțini sunt oamenii atât de fericit cuceriți de Eminescu, precum acest eminescolog care spune că «suntem și vom rămâne în Europa, uniți întru Eminescu» și ne invită, în manieră pascaliană, să medităm în preajma sa; «Dacă cineva refuză apropierea de Eminescu, nu are nimic de câștigat, iar Eminescu nu are nimic de pierdut, pentru că
a avut tăria să ne ofere totul, fără ca măcar să se întrebe dacă merităm». Credem că de la George Călinescu încoace puține sunt cuvintele atât de frumoase care s-au spus despre cel care ne mărturisea tulburător de simplu: «Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nor de aur din marea de amar»“ – Ion FERCU.
„Evident, dl. Ștefan Munteanu are o cuprindere bibliografică largă, interesându-l, ca filosof, nu numai relațiile istorice dintre Eminescu și India, ci și vocația filosofică a poetului, care obligă la o extindere în spațiul european și, firește, românesc. Ne-am aștepta ca autorul să vină cu o doctă cercetare comparatistică, de tip sursologic, cum sunt majoritatea covârșitoare a studiilor despre Eminescu. Dar nu e așa, deși sursele îi sunt la îndemână. Sau poate tocmai de aceea. Tipul de comparatism cultivat de Ștefan Munteanu nu este sursier, adică de echivalare, ca în «clasica» apreciere a lui G. Călinescu, conform căreia gândirea filosofică a lui Eminescu ar fi un «comentariu în marginea filosofiei lui Schopenhauer». Ne ducem mai degrabă cu gândul la comparatismul deschis, creator al lui Etiemble, după
norma «Comparaison n´est pas raison»“ – Theodor CODREANU.