Cercetătoarea Tamara Cărăuș prezentă la o nouă ediţie „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”

Biblioteca Județeană „G.T Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău organizează o nouă întâlnire în cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, vineri, 29 iunie, începând cu ora 11.30. Invitata specială a acestei ediții este cercetătoarea Tamara Cărăuș, autoarea mai multor volume  în care abordează problemele identității basarabenilor, cele legate de limba vorbită în stânga Prutului și care va susține la Biblioteca Județeană conferința științifică „A fi una cu limba sau despre limbă și identitate în Republica Moldova“.

Conferința cercetătoarei Tamara Cărăuș tratează căutările identitare din Republica Moldova din perspectiva propriei experiențe de a încerca să învețe și să vorbească o limbă română perfectă, să vorbească fără greșeală limba ei maternă, proiectând-o astfel ca o limbă ideală și ca un mijloc de a depăși dilemele identității. Însă în pofida căutării perfecțiunii, greșeala revenea în limbă și atunci „…fugea limba de sub picioare și alunecam în adâncurile limbii ce se dezintegra. Constatarea «greșit!» zdruncinase limba și de-la-sine-înțelesul singurei limbi pe care o vorbisem dintotdeauna se retrăgea. Și mă opream, după un bâlbâit baroc, în mijlocul unei propoziții ca să întreb dacă există în limba română un cuvânt sau altul, cuvinte banale, comune. Apoi renășteam fiară cu zeci de antene, gheare și colți, pentru a detecta greșeala celorlalți, iar «greșit!» devenea o sentință dată celui ce greșește, căci o greșeală nu era doar o greșeală de limbă – omul care a rostit sau a scris greșit este el însuși o eroare, e o fisură în ființa lui”. (Tamara Cărăuș, „Limba de hârtie“, 2017).

Cât de reprezentativă este această experiență pentru Republica Moldova și care e legătura dintre vorbirea limbii române și identitatea românească în Republica Moldova? Sunt întrebările la care va încerca să răspundă cercetătoarea în cadrul întâlnirii de la Biblioteca Județeană.

Tamara Cărăuș

Tamara Cărăuș (n. 1972) a studiat filosofie și litere la Universitatea din București, cu doctoratul susținut, în 2001, la aceeași universitate. A desfășurat proiecte de cercetare în cadrul mai multor instituții: Colegiul Noua Europă, Universitatea din București, Universitatea din Oxford, Universitatea din Uppsala, Universitatea din Groningen, Universitatea Palacky Olomouc, Universitatea din Rijeka, Academia de Științe din Polonia, Institut für die Wissenschaften vom Menschen, Viena ș.a. A publicat mai multe articole științifice și a coordonat volumele „Cosmopolitanism and the Legacies of Dissent“ ( Routledge, 2014), „Cosmopolitanism Without Foundations“ (Zeta Books, 2015), „Re-Grounding Cosmopolitanism: Towards Post-Foundational Cosmopolitanism“ (Routledge, 2015). A publicat cărțile: „tzara mea“ (Editura Arc, 2000); „Efectul Menard“ (Editura Paralela 45, 2003); „Capcanele identității“ (Editura Cartier, 2011); „Limba de hârtie“ (Editura Cartier, 2017, editia a doua 2018).