Aniversarea a 187 de ani de la nașterea lui Ion Creangă, la Biblioteca Județeană

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț a marcat împlinirea a 187 de
ani de la nașterea lui Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, d. 31 decembrie
1889, Iași), vineri, 1 martie 2024, la sediul și la filialele acesteia, unde au avut
loc activități culturale de omagiere a personalității scriitorului, expoziții de
documente de bibliotecă, vizionari secvențe de film, expoziție cu desene ale
copiilor inspirate din opera povestitorului și ateliere de lecturi.
La sediul Filialei „Dumitru Almaș“ Dărmănești au fost organizate expoziții
de cărți cu operele scriitorului Ion Creangă, precum și o activitate desfășurată la
Școala Gimnazială Nr. 5 Piatra-Neamț, cu elevii clasei I C, coordonați de prof.
înv. Maricica Corduneanu, în cadrul Proiectului ,,Creangă povestind copiilor“.
La Filiala de Carte Străină, de la ora 10:30, s-a desfășurat activitate dedicată
aniversării a 187 de ani de la nașterea scriitorului Ion Creangă, sub genericul
„Înțelepciunea poveștilor lui Ion Creangă“, în parteneriat cu Liceul de Arte
„Victor Brauner“ Piatra-Neamț, prof.înv. primar Daniela Anisiei și elevii clasei
a III-a A. A fost vizionată expoziția de carte „Povești“ de Ion Creangă, ediții
bilingve română-engleză, română-franceză, a fost făcută lectura unor fragmente
din povești, continuată cu discuții libere despre învățămintele care se desprind
din pățaniile personajelor din poveștile lui Ion Creangă. De asemenea, au fost
vizionate secvențe din desene animate realizate după poveștile lui Ion Creangă
și au fost trecute în revistă diferitele personaje printr-un minivocabular român-
francez.
La sediul Filialei „Vasile Conta“ Mărăței a avut loc o activitate omagială în
cadrul căreia invitatul special scriitorul Vasile Baghiu a ținut o prelegere-dialog
și o prezentare info-documentară cu participarea elevilor clasei a IX-a A din
cadrul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu“ Piatra-Neamț, profesor
coordonator Monalisa Simion.
La Punctul de lectură și împrumut Speranța a fost organizată o expoziție de
carte din opera marelui povestitor.
Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț participă la ,,Zilele Ion
Creangă“ din cadrul ,,Zilelor Porților Deschise“ de la Târgu Neamț, în perioada
1-3 martie 2024, eveniment pentru care a editat și pus la dispoziția
organizatorilor 100 de mape cu materiale info-documentare, constând în
cartoline cu facsimilele unor pagini relevante pentru contribuția lui G.T.
Kirileanu la cunoașterea operei lui Ion Creangă.
„Contribuția fundamentală a lui G.T. Kirileanu la cunoașterea operei lui Ion
Creangă, prin realizarea edițiilor-etalon ale scrierilor marelui povestitor,
reprezintă o pagină de istorie literară și, de aceea, deschiderea unor noi

orizonturi de receptare a posterității marelui humuleștean reprezintă o datorie de
onoare pe care prezentul o are față de trecut. Calitatea lui G.T. Kirileanu de
editor de referință al operei lui Ion Creangă începe în 1906, când scoate prima
ediție îngrijită de el, în colaborare cu Ilarie Chendi, a scrierilor genialului
povestitor. La acel moment, erau deja apărute câteva ediții Creangă, îngrijite
însă de editori care, nefiind moldoveni, au considerat că ar fi utilă înlocuirea
regionalismelor din «Amintiri» și din «Povești», pentru o mai bună receptare a
operei. Această inițiativă, deși poate părea lăudabilă, este însă nepermisă când e
vorba de sfera creației. Kirileanu notează, de altfel, că «Opera lui Creangă nu
este ca un abecedar sau altă carte didactică, în care ar trebui să domnească limba
comună (iar nu dialectul moldovenesc ori muntenesc), ci pe lângă toate este și
un document folkloric și ca atare trebuie lăsată cu totul neștirbită și nestropșită –
icoană credincioasă a mediului din care a răsărit».
Interesul lui G. T. Kirileanu pentru opera marelui povestitor, din perspectiva
analizelor de istorie literară, este însă anterior anului 1906 și are ca reper
cronologic, toamna anului 1899, când, solicitându-i-se de către prestigioasa
Revistă de folclor «Șezătoarea» un articol pentru numărul omagial dedicat celor
10 ani de la moartea lui Creangă, cel care avea să devină cel mai important
editor al marelui humuleștean și-a propus să aducă în atenția cititorilor revistei
soarta manuscriselor genialului povestitor“, se arată în Argumentul mapei cu
cartoline.