Petru Hadârcă prezent la o nou ediţie a proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”

Admin
de Admin august 1, 2018 13:27

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău invită publicul la o nouă întâlnire în cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“, care va avea loc joi, 2 august, începând cu ora 12:30, în sala Info-Club a bibliotecii.  Invitatul special al dezbaterii cu genericul „O sută de ani de istorie a teatrului basarabean“ este Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Chișinău.

Afis Maluri de Prut HadarcaPetru Hadârcă este inițiatorul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție, proiect cultural de anvergură în care 12 teatre naționale din România și Republica Moldova își prezintă spectacolele pe ambele maluri ale Prutului.

Prin teatru demult s-a sfârmat acea sârmă ghimpată și acel hotar care mai există la Prut, spune Petru Hadârcă, cel care, într-un interviu pentru Radio România Chișinău, se referă la însemnătatea proiectului Reuniunea Teatrelor Naționale. „Reuniunea teatrelor este un proiect de suflet prin care am demonstrat că vorbim și trăim în aceeași Patrie, care este, cum spunea Nichita Stănescu – Limba Română. Este un proiect la rădăcinile căruia stă și istoria Teatrului Național din Chișinău. Cunoscând arhiva din anii de înființare a teatrului, anul 1921, perioada interbelică, am regăsit în acele acte și acele descrieri din Ziarul «Rampa» cronici despre evoluția teatrului din Chișinău, și am găsit foarte multe co-producții. Nume sonore ale teatrului românesc aveau colaborări frumoase cu scena teatrului național din Chișinău. Reuniunea Teatrelor este o continuitate a acelor proiecte“.

Producător, regizor, autor de emisiuni radio și TV, actor în rol principal în peste 50 de spectacole, Petru Hadârcă este autorul volumului „O istorie de 95 de ani. Cronica Teatrului Național din Chișinău“, care urmează să fie prezentată în cadrul întâlnirii de la Piatra Neamț. „Chiar și în cele mai cumplite vremi – de cenzură, de ideologie sovietică –, teatrul din Chișinău a supraviețuit prin spectacolele pe care le jucam, și le jucam toate în limba română (așa numita limba moldovenească în perioada sovietică – n.r.), prin acele teme abordate, în special ale dramaturgilor moldoveni. La sfârșitul anilor 70, la spectacolele unde dramaturgi erau Dumitru Matcovschi, Ion Druță, Aureliu Busuioc, nu se mai găseau bilete. A fost de fapt un val de Renaștere Națională prin spectacolele dramaturgilor noștri naționali. Și noi ne-am menținut. Chiar și în spectacolele cele mai ideologizate, cele mai comuniste, tot limba română (așa-numita moldovenească – n.r.) vorbeam. Ca să evităm cenzura, încercam să strecurăm anumite replici, fără ca cenzorul de la Ministerul Culturii să își dea seama ce am avut în vedere, lăsând un loc de meditație pentru spectator“.

 

Petru Hadârcă

Petru HadarcaPetru Hadârcă s-a născut la 8 mai 1963, în orașul Sângerei, nordul Republicii Moldova.

A fost actor la teatrele „Luceafărul“ (1985-1991) și „Mihai Eminescu“ (1991-1994) din Chișinău, precum și la Teatrul „Ion Creangă” din București (1994-1996). În perioada 1995-1997 a fost angajat prin colaborare la Teatrul „Nottara“ din București. Timp de mai mulți ani a fost director artistic al Studioului de creație „Apropont“ din Chișinău (1997-2001), al Teatrului muzical „Ginta Latină“ (2001-2003), precum și al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ (2003-2004). A jucat în roluri principale în peste 50 de spectacole de teatru, filme televizate și artistice. În 2009-2010 a fost consilier parlamentar la Camera Deputaților, Parlamentul României.

În decembrie 2012, Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti i-a conferit titlul onorific de „Maestru în artă“. Alte premii obținute pe ambele maluri ale Prutului: 1992 – Gala tinerilor actori, Costinești; 2000 – Premiul pentru regie și pentru interpretarea rolului masculin în spectacolul radiofonic Emigranții de S. Mrozek. 2002 – Premiul pentru debut în regie pentru spectacolul O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale – Gala premiilor UNITEM, Chișinău; 2002 – Premiul pentru cea mai bună lucrare regizorala, pentru spectacolul Mofturi parfumate, după I.L. Caragiale – Festivalul național de teatru „Nenea Iancu“. 2002 – Premiul anual VIP-în teatru acordat de Radio-Antena – „C“ și primăria Chișinău; 2003 – Bursă de EXCELENȚĂ a Fundației Soros pe anul 2004, compartimentul Teatru; 2012 – Premiul președintelui UNITEM pentru regie, Gala premiilor UNITEM 2012; 2013 – Gala teatrului radiofonic – Premiul pentru regie, spectacolul „Balamucul vesel“; 2014 – Premiul pentru cea mai bună lucrare regizorala, pentru spectacolul „Hronicul Găinarilor“, de Aureliu Busuioc de la Teatrul Național „Mihai Eminescu“, Gala premiilor UNITEM 2014; 2014 – Nominalizare UNITER pentru cel mai bun spectacol Teatru radiofonic: Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viață – Anița Nandriș-Cudla – 20 de ani în Siberia, producție a Societății Române de Radiodifuziune; 2015 – Premiul Valeriu Cupcea în domeniul artei teatrale – Premiile anuale ale Ministerului Culturii, Chișinău; 2015 – Premiul „Victor Ciutac“, Gala premiilor UNITEM 2015; 2015 – Premiul pentru cel mai bun manager „Alexandru Fedco“, Gala premiilor UNITEM; 2015 – Conferirea titlului onorific „Artist al Poporului“; 2016 – Premiul pentru cel mai bun rol masculin (Eu, din spectacolul „Casa de pe graniță“ de S. Mrozek, Teatrul Național „M. Eminescu“) – Gala premiilor UNITEM; 2016 – Premiul de Excelență – Gala premiilor UNITEM; 2016 – Laureat al Premiului Național; 2016 – „Aveți ceva de declarat?“ cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Național de Comedie din România, Galați.


Admin
de Admin august 1, 2018 13:27
Scrie un comentariu

Niciun comentariu

Niciun comentariu încă!

Nu există niciun comentariu la acest articol, insă poți fi primul care comentează.

Scrie un comentariu
Vezi comentariile

Scrie un comentariu

Lasă un răspuns